Viata este o jungla!

31 ianuarie, 2017   I   by Admin

 

Niciun moment nu este la fel , fiecare clipa este unica si merita savurata la intensitate maxima, indiferent de nuanta ce ne-o ofera.

Iar fiecare alegere ne poate modifica pentru totdeauna cursul vietii.

Am fost asa tanara , frumoasa si inocenta in naivitatea mea , abia ma despartisem de primul meu iubit , era o perioada destul de dificila , paharele de vodca erau cei mai buni psihoterapeuti pe care ii puteam consulta in acea perioada rece. Nimeni nu imi putea oferii senzatii euforice in acele clipe grele , in care detasarea era antonimul fiintei mele.

Pub-urile din Centrul Vechi devenisera cei mai buni prieteni , pentru cateva ore uitam ca sunt o lupoaica , odata cu el , imi pierdusem intreaga haita, nu mai eram alfa , ceva greu ma apasa , acum eram omega.  Povestea trebuia sa continue , oricum…

 

Stii ce frumos ploua in aceea seara parca vremea se mula perfect starii mele sufletesti , povestea era ideala , iar personajul avea chef de joaca , de nou , dar nu cu vechiul prieten , gata !

Mi-am luat geanta si am iesit in ploaie , sa ma bucur , sa o las sa ma curete de toate problemele, mi-am dat geaca jos si am lasat picaturile sa mi se scurga pe piele , parca ceva in mine renastea , simteam placere, o bucurie asemanatoare cu a unei fetite ce si-a primit acadeaua mult dorita.

 

Ploaie si muzica , atmosfera desavarsita pentru un dans in drum spre casa , mi-am lasat trupul sa vibreze pe ritmurile fiecarei melodii ce iesea dinauntrul pub-urilor ,  ma strecuram prin multime adaugand culoare fiecarei miscari, iubeam privirile curioase ale barbatilor si mirarea din ochii femeilor , nu ii observam atenta , dar nici nu ma puteam abtine sa nu trag cu ochiul la reactia trecatorilor. Simteam cum ni se intersecteaza energiile , ca si cum fiecare juca rolul sau pe o scena cu posibilitati infinite si fie ca realizam sau nu pe toti ne lega ceva, poate ca era dorinta de a traii cat mai viu.

 

Uda din cap pana in picioare si cu un zambet larg pe chip , am ajuns la metrou. Nu am apucat sa cobor scarile ca legea atractiei isi facuse treaba pentru mine, trenul era in statie , venise exact cand protagonista atinsese ultima treapta, poate ca nu degeaba se spune ca gandurile si starile pozitive fac lucrurile sa functioneze mai bine.

– Va urma-